Exozomii în cosmetică: ce acoperă cuvântul și ce poate scrie pe etichetă

Un cuvânt, două materiale foarte diferite

„Exozom” a devenit un cuvânt de raft. Apare pe seruri la orice preț și face o muncă dublă: același termen e folosit și pentru ceva obținut din celule umane, și pentru ceva obținut din plante. Legislația europeană le tratează pe cele două ca pe niște opuși. Unul dintre ele nu poate fi legal într-un cosmetic vândut în UE sau în Regatul Unit.

Nu e o chestiune de interpretare. E o linie într-o anexă, iar dacă știi pe unde trece, afli destul de multe despre ce conține de fapt flaconul din fața ta.

Ce este un exozom

Celulele eliberează în spațiul din jur niște vezicule mici, delimitate de o membrană. Aceste vezicule transportă lipide, proteine și ARN și sunt una dintre căile prin care celulele își pasă material una alteia. Exozomii sunt o clasă dintre aceste vezicule, definită prin dimensiune și prin modul în care se formează în interiorul celulei.

Și plantele fac asta. O celulă vegetală eliberează vezicule construite la fel — o membrană fosfolipidică în jurul unei încărcături — iar acestea pot fi izolate din fruct, din frunză sau din cultură de calus. Ăsta e materialul din spatele unui preparat cu exozomi vegetali: o fracție de lipide și extract, obținută din țesut vegetal.

Cuvântul descrie structura. Nu spune nimic, în sine, despre sursă — iar sursa e exact ce interesează legea.

Unde trage linia legislația europeană

Materialul de origine umană este interzis complet

Cosmeticele din UE sunt reglementate prin Regulamentul (CE) nr. 1223/2009. Anexa II a acelui regulament e lista substanțelor interzise în produsele cosmetice, iar poziția 416 este „celule, țesuturi sau produse de origine umană”. Nu are atașată nicio limită de concentrație și nicio excepție pentru o fracție purificată. Orice provine din celule umane, din țesut uman sau din mediul de cultură în care au crescut se află în afara a ceea ce poate conține un cosmetic. Regatul Unit a păstrat aceeași poziție după ieșirea din UE, deci situația e identică pe ambele piețe.

De asta un ser care face reclamă la exozomi din celule stem umane poate fi vândut deschis în unele țări, dar nu aici. Nu e vorba că autoritățile europene n-au ținut pasul. E vorba că ingredientul se află pe o listă de interdicții.

Ce este permis în schimb

Două lucruri stau de partea permisă a liniei și sunt confundate frecvent între ele.

Primul este materialul de origine vegetală. O fracție de vezicule izolată din măr, struguri sau centella nu e de origine umană, deci poziția 416 nu o atinge. E evaluată ca orice alt ingredient botanic: evaluare de siguranță, declarare INCI și regulile obișnuite privind mențiunile.

Al doilea este materialul sintetic. Un ingredient fabricat ca să reproducă o moleculă care apare și la om nu este el însuși de origine umană și e permis, cu condiția să nu fie restricționat altfel și să treacă evaluarea de siguranță. O peptidă sintetizată e exemplul de zi cu zi: hexapeptidul-11 se fabrică, nu se recoltează.

Citești lista de ingrediente ca să afli pe care îl ai

Conform articolului 19 din același regulament, lista de ingrediente de pe un cosmetic se scrie în nomenclatura INCI — denumirile standardizate, nu cele de marketing. „Exozom” nu e o denumire INCI. Nici nu are cum să fie, pentru că INCI numește o substanță după ce este și de unde vine, iar nu există nicio poziție INCI care să spună pur și simplu „exozom”.

Așa că un preparat cu exozomi vegetali apare pe etichetă prin componentele lui. La al nostru scrie Pyrus Malus Fruit Extract și Phospholipids: fracția din măr și lipidele de membrană care vin cu ea. Versiunile din struguri declară Vitis Vinifera; cele cu centella declară Centella Asiatica Leaf Extract. Fața ambalajului poate spune exozom; spatele e obligat să spună ce este materialul.

Asta îți dă un test de zece secunde. Întoarce flaconul și caută denumirea botanică. Dacă fața spune exozom și lista INCI conține o plantă, ții în mână un preparat vegetal, singurul tip aflat legal la vânzare aici. Dacă fața spune exozom și nu găsești nicio poziție corespunzătoare în lista INCI, mențiunea nu e susținută de declarația de ingrediente — iar declarația de ingrediente e partea care are obligația legală să fie corectă.

Același reflex funcționează pe orice ambalaj. Articolul nostru despre cum citești eticheta unui supliment aplică logica echivalentă pe tabelul nutrițional al unui supliment.

Ce are voie să promită un cosmetic

Articolul 20 din Regulamentul 1223/2009 interzice textele, denumirile, imaginile sau semnele care atribuie unui produs caracteristici sau funcții pe care nu le are. Regulamentul (UE) nr. 655/2013 stabilește apoi șase criterii comune pe care trebuie să le îndeplinească orice mențiune cosmetică: conformitatea legală, veridicitatea, susținerea cu dovezi, corectitudinea, echitatea și posibilitatea unei decizii informate.

Consecința practică e o graniță pe care marketingul cu exozomi o trece aproape mereu. Un cosmetic acționează asupra aspectului și stării suprafeței pielii. Poate spune că pielea arată mai netedă, că bariera se simte mai puternică, că liniile fine par atenuate. Nu poate pretinde că regenerează țesut, că semnalizează către celule, că repară leziuni sau că reface ceva — acelea descriu o acțiune fiziologică, iar un produs care le face e prezentat ca medicament, nu ca produs cosmetic.

Așa că, atunci când un ser promite comunicare celulară sau regenerarea pielii, mențiunea nu e o variantă mai îndrăzneață a uneia permise. E o categorie diferită de mențiune și e în afara a ceea ce produsul are dreptul să fie.

Cu ce rămâi

Un preparat cu exozomi vegetali e un ingredient real, cu o structură de membrană reală, vândut sub reguli care cer ca sursa să fie declarată și ca mențiunile să rămână la suprafața pielii. E o promisiune mai îngustă decât sugerează marketingul din jurul cuvântului — și una mai cinstită.

Patru întrebări lămuresc majoritatea flacoanelor:

1. Lista INCI numește o plantă? Dacă nu, cuvântul de pe față nu e susținut.
2. Unde stă în listă? Ingredientele se declară în ordinea descrescătoare a greutății până la 1%, deci poziția îți spune aproximativ cât e acolo.
3. Ce face restul formulei? La al nostru, fracția din măr stă alături de niacinamidă, acid lactic, acid hialuronic și centella — ingrediente cu un comportament bine descris pe suprafața pielii.
4. Mențiunea rămâne la suprafață? Orice despre regenerare, reparare sau semnalizare e în afara a ce poate spune un cosmetic.

Al nostru este Serul EXOVIA™ pentru reînnoirea pielii, iar lista INCI completă e tipărită pe pagina lui, în ordine, fără nimic rezumat. Restul formulelor cu peptide, exozomi și vitamina C sunt la Antirid.

Referințe: Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 privind produsele cosmetice, Anexa II poziția 416 și articolele 19 și 20; Regulamentul (UE) nr. 655/2013 de stabilire a criteriilor comune pentru justificarea mențiunilor utilizate în legătură cu produsele cosmetice.